Magneziul și diabetul

Semnele de deficit sever de magneziu sunt: sete extremă, foame extremă, urinare frecventă, răni sau lovituri care se vindecă lent, piele uscată cu mâncărimi, pierdere in greutate inexplicabilă, vedere incetoşată, care se schimbă de la o zi la alta, oboseală neobişnuită sau somnolenţă, furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor sau picioarelor.
 
Dar stai putin, nu sunt aceleasi simptome ca și cele de diabet zaharat?

 Mulţi oameni au diabet zaharat cu aproximativ 5 ani înainte de a prezenta simptome puternice.  
Până în acel moment, unii oameni au deja deteriorari ale ochilor, rinichilor, leziuni ale nervilor cauzate de starea de deteriorare a celulelor lor din cauza rezistentei la insulină şi deficitului de magneziu.  
Deficitul de magneziu este sinonim cu diabetul zaharat şi este la rădăcina majorităţii problemelor cardiovasculare.
Deficitul de magneziu este un predictor de diabet şi boli de inima,  diabeticii  au nevoie de mai mult magneziu şi pierd mai mult magneziu decat majoritatea oamenilor. 
În două studii facute atat la barbati cat si femei, cei care au consumat mai mult magneziu in dieta lor au fost cel mai putin probabil de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, potrivit unui raport în ianuarie 2006 revista Diabetes Care.  

Până în prezent, foarte puţine studii au examinat direct efectele pe termen lung ale magneziului în diabet. 
Dr. Simin Liu de la Harvard Medical School și Școala de Sănătate Publică din Boston, spune, "Studiile noastre au furnizat unele dovezi directe că un aport mai mare de magneziu în alimentaţie poate avea un efect de protecţie pe termen lung cu privire la reducerea riscului de apariţie a diabetului".

Setea de diabet zaharat este o parte din răspunsul organismului la urinare excesiva. Urinarea excesiva este încercarea organismului de a scăpa de glucoză în plus în sânge. Această urinare excesiva duce la creşterea senzatiei de sete. Dar trebuie să ne uitam la cauza acestui nivel de lipsă de armonie.  

Organismul are nevoie să-şi arunce glucoza din cauza creşterii rezistenţei la insulină iar rezistenţa este alimentată direct de deficitul de magneziu, ceea ce determină insulte toxice mult mai dăunatoare pentru țesuturi în același timp.

 Când diabeticii obţin zaharuri din sânge prea mari, corpul creează "cetone", ca un produs de rupere în jos a grăsimilor. Aceste cetone sunt cauza acidității sângelui care determină "acidoza" din sânge, ceea ce duce la cetoacidoză diabetică (DKA).
 Este, de asemenea numită "acidoză diabetică", "cetoza", "cetoacidoză" sau "comă diabetică".

Suplimentele de magneziu orale reduc deshidratarea hematiilor. 
Setea diabetica este iniţiată în mod special prin deficit de magneziu, cu exces de calciu  în celule.